Anul trecut, 151 de acte ale Uniunii Europene au fost transpuse în legislația națională, fiind înregistrată o creștere de 40%, comparativ cu anul 2022

Chișinău, 16 aprilie 2024 – În anul 2023, 151 de acte ale Uniunii Europene au fost transpuse în legislația națională. Numărul este cu 40% mai mare, comparativ cu cel înregistrat în 2022. Datele au fost prezentate de viceprim-ministra pentru integrare europeană Cristina Gherasimov în cadrul audierilor publice organizate, astăzi, de Comisia politică externă și integrare europeană. La discuții au participat deputați și reprezentanți ai Centrului de armonizare a legislației.

Datele prezentate arată că, în 2023, au fost aprobate 96 de acte normative cu relevanță UE. Din totalul celor 151 de acte ale Uniunii Europene transpuse în legislația națională, 64 au fost transpuse în totalitate. Printre autoritățile centrale cu cel mai mare număr de acțiuni transpuse și realizate figurează Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. În rezultat, comparativ cu anul 2022, în 2023 s-a reușit majorarea cu 51% a ratei de elaborare și de adoptare a actelor normative cu relevanță UE și creșterea cu 40% a numărul de acte ale Uniunii Europene, transpuse în legislația națională.

Viceprim-ministra pentru integrare europeană a prezentat și progresele înregistrate în contextul implementării recomandărilor Comisiei Europene. De menționat că, în prezent, opt recomandări au fost deja îndeplinite. „Aș spune că avem o evaluare foarte bună a implementării recomandărilor. Urmează deja să definitivăm procesul de vetting și de numire a judecătorilor la Curtea Supremă de Justiție și să definitivăm procesul de selecție și de numire a unui nou procuror general. Acestea sunt două măsuri din cadrul ultimei recomandări. Restul deja au fost implementate”, a adăugat viceprim-ministra Cristina Gherasimov.

Tot în cadrul ședinței de astăzi, a fost prezentată activitatea Centrului de armonizare a legislației și a grupurilor de lucru implicate în procesul de integrare europeană. „În următoarea perioadă trebuie foarte bine să ne organizăm. Capacitățile sunt limitate, dar vom lucra mult, pentru a reuși la timp cu toate procedurile aferente integrării în Uniunea Europeană. Vom mai organiza astfel de ședințe, pentru a vorbi despre progresele înregistrate și să vedem unde putem să vă ajutăm”, a conchis președinta Comisiei politică externă și integrare europeană, Ina Coșeru.

Republica Moldova a depus cerere de aderare la Uniunea Europeană în martie 2022 și a primit statutul de țară candidată în iunie 2022. În decembrie 2023, liderii UE au decis să deschidă negocierile de aderare.

Direcția comunicare și relații publice a Parlamentului Republicii Moldova

Acest site utilizează module cookie pentru a vă optimiza experiența de navigare. Accept Mai multe detalii...