Activitatea Fracțiunii Blocului Comuniștilor și Socialiștilor pe parcursul legislaturii a XI-a a Parlamentului

Publicat: 1 august 2025

Fracțiunea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, ca rezultat al alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, număra la final de mandat 26 de deputați și este a doua ca mărime Fracțiune din Parlamentul Republicii Moldova. În același timp, este unica Fracțiune de opoziție care a fost mereu alături de problemele cetățenilor și a reușit să le aducă în prim-plan la ședințele plenare a Parlamentului din legislatura a XI-a.
Componența Fracțiunii BCS este prezentată de către deputații:

Vlad BATRÎNCEA Președinte al fracțiunii
Constantin STARÎȘ Vicepreședinte
Grigore NOVAC Vicepreședinte
Vladimir ODNOSTALCO Secretar
Alla PILIPEȚCAIA Membru
Ivanna KOKSAL Membru
Tatiana CUNEȚCHI Membru
Radu MUDREAC Membru
Fiodor GAGAUZ Membru
Diana CARAMAN Membru
Elena BELEACOVA Membru
Corneliu FURCULIȚĂ Membru
Adela RĂILEANU Membru
Zinaida GRECEANÎI Membru
Chiril TATARLÎ Membru
Said-Muhmat AMAEV Membru
Valeriu MUDUC Membru
Alla DAROVANNAIA Membru
Nicolai RUSOL Membru
Vladimir VORONIN Membru
Inga SIBOVA Membru
Oleg REIDMAN Membru
Bogdat ȚÎRDEA Membru
Adrian ALBU Membru
Petru BURDUJA Membru
Eduard SMIRNOV Membru. De asemenea, Fracțiunea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor i-a revenit o funcție de Vicepreședinte al Parlamentului, deținută de către deputatul Vlad Batrîncea. Pe parcursul semestrului I al anului 2023 au intervenit modificări la nivel de conducere a Fracțiunii BCS din Parlament, iar, din data de 12 aprilie 2023, funcția de Președinte al Fracțiunii este deținută de deputatul Vlad Batrîncea, funcția de Secretar al Fracțiunii – de deputatul Vladimir Odnostalco. FBCS este reprezentată în cadrul Biroului permanent de patru deputați: Vlad Batrîncea, Corneliu Furculiță, Constantin Starîș și Vladimir Odnostalco (anterior – Vasile Bolea).
Conform Hotărârii Parlamentului nr. 86 din 29.07.2021, Fracțiunea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor deține trei funcții de conducere în cadrul comisiilor permanente, și anume: 1. Comisia drepturile omului și relații interetnice, condusă de către deputatul Grigore Novac; 2. Comisia mediu și schimbări climatice, condusă de către deputatul Valeriu Muduc; 3. Comisia de control al finanțelor publice, condusă de către deputata Tatiana Cunețchi.
Totodată, Fracțiunea BCS deține 6 funcții de vicepreședinte al comisiilor permanente ale Parlamentului, și anume: 1. funcția de Vicepreședinte în Comisia juridică, numiri și imunități, deținută de către deputatul Radu Mudreac (anterior – Andrian Lebedinschi, Vasile Bolea); 2. funcția de Vicepreședinte în Comisia economie, buget și finanțe, deținută de către deputatul Petru Burduja, 3. funcția de Vicepreședinte în Comisia politică externă și integrare europeană deținută de dl Bogdat Țîrdea; 4. funcția de Vicepreședinte în Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, deținută de către deputata Adela Răileanu, 5. funcția de Vicepreședinte în Comisia agricultură și industrie alimentară, deținută de către deputatul Chiril Tatarlî (anterior – Corneliu Furculiță, Radu Mudreac) și 6. funcția de Vicepreședinte în Comisia protecție socială, sănătate și familie, deținută de către deputatul Vladimir Odnostalco.
Funcția de secretar este deținută de Fracțiunea BCS în două comisii: Comisia securitate națională, apărare și ordine publică – deputatul Constantin Starîș și Comisia administrație publică – deputata Ivanna Koksal (anterior – Irina Lozovan).
De asemenea, deputatul Adrian Albu a fost desemnat în calitate de Președinte al Subcomisiei pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului de Informații și Securitate.
Deputații Fracțiunii BCS au fost delegați în grupuri și comisii cu caracter permanent, și anume: 1. Grupul de lucru pentru asigurarea, în cadrul normelor constituționale, a funcționalității Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 206 din 20.11.2015 (deputații V. Bolea și Gr. Novac, supleanți – deputații C. Starîș și N. Rusol) și 2. Comisia parlamentară specială de monitorizare și control parlamentar asupra realizării politicii de reintegrare, aprobată prin Hotărârea Parlamentului nr. 165 din 04.11.2021 (deputații Vl. Batrîncea, A. Lebedinschi, C. Starîș).

PROIECTE DE LEGE
În total, pe parcursul legislaturii a XI-a, de către deputații din Fracțiunea BCS au fost înregistrate 201 de inițiative legislative (a. 2021 – 38, a. 2022 – 58, a. 2023 – 27, a. 2024 – 47, a. 2025 – 31). Dintre ele: 73 sunt juridice, 50 economice, 57 sociale și 21 politice. Moțiuni înaintate – 15 (moțiuni de cenzură – 3, moțiuni simple – 12): a. 2021 – 2, a. 2022 – 4 (din care moțiune de cenzură – 1), a. 2023 – 1 (din care moțiune de cenzură – 1), a. 2024 – 1 (din care moțiune de cenzură – 1) a. 2025 – 7 (din care neexaminate prin decizia Biroului Permanent – 4).
În anul 2025 au fost înaintate 24 de proiecte de lege și 7 moțiuni simple, din care: proiecte juridice – 9, proiecte economice – 7, proiecte sociale – 8, proiecte politice – 7.

Cele mai importante legi și hotărâri elaborate de deputații din opoziția parlamentară a Fracțiunii BCS care au fost susținute de deputații din Parlament sunt:
 a. 2025 – Legea cu privire la acordarea unui suport financiar unic în legătură cu cea de-a 80-a aniversare de la Marea Victorie asupra fascismului Legea nr. 58 din 20.03.2025, prin care 25 de veterani ai războiului al Doilea Mondial au beneficiat de un spor financiar unic în mărime totală de 30 mii lei. Amintim că al Doilea Război Mondial este considerat cel mai distrugător și neîntrerupt război, care a provocat moartea directă sau indirectă a peste 70 milioane de oameni, ceea ce constituia 3% din populația mondială la acea vreme.
 a. 2024 – Lege privind stațiunile balneare, climatice și balneoclimatice și tratamentul balnear și de recuperare nr. 16 din 2025, prin care a fost recunoscut statutul de stațiune balneară pentru următoarele localități: mun. Cahul, orașul Vadul lui Vodă și comuna Hîrjauca;
 Hotărâre privind constituirea Comisiei speciale pentru identificarea măsurilor privind depășirea crizei din domeniul agricol nr. 245 din 17.07.2024.
 a. 2023 – Hotărâre privind rezultatul audierilor parlamentare cu privire la progresul acţiunilor în procesul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar – evoluţia dosarului „Furtul miliardului” nr. 412 din 21.12.2023, prin care a fost apreciată drept ineficientă şi insuficientă activitatea conducerii Procuraturii Generale, Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale, Procuraturii Anticorupţie, Centrului Naţional Anticorupţie, Serviciului de Informaţii şi Securitate, Agenţiei de Recuperare a Bunurilor Infracţionale şi Băncii Naţionale a Moldovei. De menționat că, în ultimii ani, se atestă încetinirea recuperării mijloacelor care, în a. 2024, a constituit doar 43 milioane lei. În același timp, Guvernul urmează să achite până în a. 2041 cheltuielile pentru deservirea datoriei de stat din contul bugetului de stat care, pentru a. 2025, constituie suma de 951,3 milioane lei, din care suma principală 360 milioane de lei și dobânda 591,3 milioane de lei.
 a. 2022 – L E G E cu privire la interzicerea deconectărilor de la serviciile locativ-comunale în perioada rece a anului nr. 340 din 08.12.2022, prin care a oferit posibilitatea de a atenua impactul negativ al prețurilor exorbitante pentru gazele naturale pentru consumatorii casnici, lucru confirmat de Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale din perioada a. 2021-2022 (prețurile la gazele naturale pentru consumatorii casnici de la 4,40 lei/m3 în a. 2020 la 15,50 lei /m3 fără TVA).

De asemenea, două proiecte foarte importante înaintate de deputații din opoziție, membri ai Fracțiunii BCS, au fost preluate de Guvernul Recean și anume:

Asigurarea alimentației gratuite a copiilor în școli, și anume Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 338/1994 privind drepturile copilului (art. 10) înaintat cu nr. 183 din 12.08.2021;
Asigurarea cu un ajutor financiar unic în sumă de 1000 de lei pentru pregătirea elevilor din clasele I-IX pentru 1 septembrie. Acesta va fi oferit atât elevilor din instituțiile de învățământ primar, cât și celor din gimnaziu, fie că sunt publice sau private. Banii sunt destinați pentru achiziționarea rechizitelor școlare, a hainelor sau a altor articole necesare pentru începutul anului școlar înaintat cu nr.184 din 12.08.2021.
De asemenea, deputații Fracțiunii FBCS au participat activ cu alți deputați la elaborarea și aprobarea proiectelor de lege. În total pe parcursul legislaturii au fost aprobate 18 legi și hotărâri (a. 2021 – 5 proiecte, a. 2022 – 5 proiecte, a. 2023 – 3 proiecte, a. 2024 – 6 proiecte), dintre care cele mai importante:

Nr. 263 din 01.10.2021 – Proiectul de lege privind modificarea Regulamentului Parlamentului, autori: Ig. Grosu, C. Furculiță etc.
Nr. 91 din 23.03.2022 – Proiectul de hotărâre pentru modificarea Hotărârii Parlamentului nr. 41/2022 privind declararea stării de urgență, autori: Ig. Grosu, C. Furculiță etc.
Nr. 188 din 15.06.2023 – Proiectul de lege privind importul echipamentului sportiv, autori: L. Carp, Vl. Batrîncea.
Din numărul total de inițiative din legislatura a XI-a, 38 de proiecte au fost adoptate, care în majoritate poartă un caracter tehnic, 14 proiecte au fost respinse și 66 proiecte au fost retrase, ca urmare a refuzului examinării acestora în ședință plenară de către majoritatea parlamentară. Amintim că art. 47 alin.(14) din Regulamentul Parlamentului nr. 797/1996 stabilește că proiectele de acte legislative înregistrate, care nu au fost incluse în ordinea de zi, devin nule după 2 ani de la înregistrarea lor, însă la toate aceste proiecte nu a fost prezentată nicio Notă informativă care să explice motivele pentru care acestea nu au fost incluse în ordinea de zi, de exemplu: lipsa Avizului Guvernului în termenii stabiliți, lipsa rapoartelor comisiilor de profil în termenele stabilite sau alte aspecte.
În total în proces de examinare sunt 64 de proiecte (a. 2023 – 5, a. 2024– 34, a. 2025 – 25), la care nu au fost prezentate 38 de rapoarte ale comisiilor de bază (4 – a. 2023, 13 – a. 2024, 21 – a. 2025) și 24 avize ale Guvernului (1 – a. 2023, 8 – a. 2024, 15 – a. 2025), cu toate că au fost înaintate mai multe scrisori pentru prezentarea acestora în termenele stabilite de legislație Biroului permanent al Parlamentului Republicii Moldova și solicitate audieri în cadrul Plenului Parlamentului.
În cadrul Parlamentului de legislatura a XI-a constatăm cu îngrijorare că unele comisii permanente nu prezintă rapoarte asupra proiectelor înaintate de deputați ai opoziției parlamentare, ceea ce contravine prevederilor art. 56 și 57 din Regulamentul Parlamentului. În același timp, atât Legea privind statutul deputatului nr .39 din 07.04.1994, cât și Legea pentru adoptarea Regulamentului Parlamentului nr. 797 din 02.04.1996 nu fac o distincție referitor la faptul că, în funcție de majoritate sau opoziție parlamentară anunțată în conformitate cu art. 4 alin. 12 și 13 din Regulament, urmează a fi prezentate rapoarte sau avize în termen sau peste termenul stabilit.
Aceleași disfuncționalități sunt constate și în raport cu Guvernul, care conform prevederilor art. 58 alin. 1 din Legea pentru adoptarea Regulamentului Parlamentului nr. 797 din 02.04.1996, are obligația de a aviza proiectele de lege, prin neprezentarea avizelor la proiectele de lege înaintate de deputați sau prin prezentarea tardivă a acestora.
Din numărul total de proiecte înaintate de Fracțiunea BCS, remarcăm următoarele proiecte:
 Nr. 182 din 22.05.2025 – Proiectul de lege propune ajustarea cadrului normativ în vigoare cu privire la diminuarea vârstei standard de pensionare pentru mamele care au născut și educat trei sau mai mulți copii;
 Nr. 181 din 22.05.2025 – Proiectul de lege este înaintat în contextul necesitații susținerii cetățenilor care au la întreținere elevi ai claselor I-IX și prevede alocarea anuală a unui suport financiar unic în sumă de 3000 de lei;
 Nr. 108 din 04.04.2025 – Proiectul de lege cu privire la acordarea suportului financiar unic beneficiarilor de pensii și alocații sociale de stat;
 Nr. 159 din 29.05.2024 – Proiectul de lege pentru modificarea Codului penal al Republicii Moldova nr. 985/2002 (stabilirea de sancțiuni pentru nerespectarea statutului de neutralitate permanentă);
 Nr. 158 din 29.05.2025 – Proiectul de lege pentru modificarea Codului penal al Republicii Moldova nr. 985/2002 (stabilirea de sancțiuni pentru impunerea cenzurii în domeniul mass-media);
 Nr. 20 din 31.01.2024 – Proiectul de hotărâre pentru instituirea Comisiei de anchetă privind controlul parlamentar al activității Comisiei pentru Situații Excepționale în perioada de la 24 februarie 2022 până la 30 decembrie 2023;
 Nr. 116 din 09.04.2025 – Proiectul de hotărâre pentru instituirea Comisiei de anchetă privind controlul parlamentar al circumstanțelor care au stat la baza modificărilor legislative privind efectuarea amnistiei în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova;
 Nr. 21 din 08.02.2023 – Proiectul de lege privind noul Codul funciar, în care au fost stabilite modul de gestionare a fondului funciar, inclusiv interzicerea prin lege a vânzării terenului agricol către persoane străine;
 Nr. 50 din 20.02.2025 – Proiectul de lege cu privire la modificarea Codului fiscal nr. 1163/1997 (art. 101`6) prin care se propune:

excluderea limitelor la restituirea TVA impuse de Guvern;
introducerea normei prin care suma acumulată în cont de 3 ani și mai mult să fie restituită integral și obligatoriu la contul de decontare al agentului economic;
micșorarea termenului de procesare a cererilor de restituire a TVA de către autoritățile publice centrale;
 Nr. 130 din 16.04.2023 – Proiectul de lege cu privire la modificarea Legii cu privire la comerțul interior nr. 231/2010 (art. 2115), prin care se propune obligarea comerciantului să achiziționeze și să asigure expunerea pe raft a produselor alimentare autohtone provenite din lanțul alimentar scurt în proporție de cel puțin 50 % din lungimea liniară a raftului comercial;  Proiectul de lege cu privire la modificarea Codului fiscal nr. 1163/1997 (art. 15, 901), prin care se propune introducerea unui impozit pe venit de 25 % pentru instituțiile financiare bancare.
Au fost înaintate de către deputații din Fracțiunea BCS și proiecte exclusiv politice pentru a fi aprobate de Parlamentul de legislatura a XI-a care nu au fost susținute și anume:
Nr. 42 din 01.03.2023 – Proiectul de hotărâre pentru aprobarea Declarației Parlamentului Republicii Moldova cu privire la pledarea pentru stabilitate, pace și garanții ale suveranității și integrității teritoriale a statului Republica Moldova;
Nr. 255 din 25.05.2023 – Proiectul de hotărâre pentru adoptarea Declarației cu privire la constatarea subminării statului de drept și a uzurpării puterii de stat în Republica Moldova, iar majoritatea parlamentară, la data de 25 mai 2023, a refuzat dezbaterea în ședință plenară a Parlamentului a proiectului de hotărâre.
Cu toate că au fost votate în I lectura, deputații din majoritatea parlamentară nu au acceptat pe parcursul anului 2023 pentru a fi votate în a II-a lectura proiectele de lege înaintate de opoziție și propuse pentru completarea ordinii de zi a ședințelor plenare a Parlamentului: proiectul pentru stabilirea cotei 0 % pentru întreprinderile care activează și investesc în sectorul zootehnic din Republica Moldova pe o perioadă de 5 ani (nr. 416 din 16.11.2022).
Pe parcursul legislaturii a XI-a nu au fost prezentate rapoarte ale comisiilor de bază la proiectele de lege înaintate de opoziție, precum:

Proiectul de lege privind statutul de neutralitate permanentă nr. 132 din 25 martie 2024;
Proiectul de lege privind compensarea majorării prețurilor la pâine pentru unele categorii de consumatori nr. 39 din 10 februarie 2022;
Proiectul de hotărâre privind instituirea zilei – Ziua eliberării Moldovei de sub jugul fascist (24 august).
De menționat că Regulamentul Parlamentului stabilește expres prin art. 431 din Regulamentul Parlamentului că pentru prima şedinţă în plen din fiecare a şasea săptămână din data începerii sesiunii parlamentare, Biroul permanent va întocmi proiectul ordinii de zi a şedinţei în care se includ chestiunile propuse de fracţiunile parlamentare din opoziţie, asemenea ședințe nu au avut loc. Ca urmare, deputații din opoziție nu au avut altă posibilitatea decât de a face propuneri la ordinea de zi.

PROIECTE DE LEGE PROPUSE PENTRU ORDINEA DE ZI
Deputații Fracțiunii Blocului Comuniștilor și Socialiștilor au propus includerea în ordinea de zi a ședințelor plenare ale Parlamentului 184 proiecte de legi/hotărâri (a. 2021 – 16, a. 2022 – 35, a. 2023 – 24, a. 2024 – 60, a. 2025 – 49), majoritatea nu au fost acceptate pentru includerea în ordinea de zi.
Au fost propuse și 101 excluderi ale unor proiecte din ordinea de zi, unde evidențiem excluderea denunțării Acordurilor referitor la activitatea în cadrul Comunității Statelor Independente și Proiectul nr. 145 din 24 mai 2023 privind redenumirea zile de ,,9 mai – Ziua Victoriei şi a comemorării eroilor căzuți pentru Independența Patriei”, care, respectiv, nu au fost acceptate.

AMENDAMENTE
De asemenea, deputații au înaintat sute de amendamente la diferite proiecte, care, în majoritate, nu au fost susținute, inclusiv la Codul electoral, Codul serviciilor media, modificări la Legea bugetului, Legea bugetului asigurărilor sociale și Fondurilor asigurărilor medicale, politica bugetar-fiscală. Printre cele mai importante amendamente care nu au fost susținute sunt:

Anularea creșterii salariului pentru Prim-viceprim-ministru, Viceprim-ministru, Ministru, Agent Guvernamental, Secretar General al Guvernului;
Achitarea suportului financiar fix lunar de 1300 de lei pentru angajații din unitățile administrativ-teritoriale de nivelul I și II din bugetul de stat;
Indexarea pensiei pentru a. 2023 la rata inflației de la sfârșitul anului curent (conform datelor BNM, la situația din 01.12.2022 constituia 31,41 %), exprimată prin creșterea prețurilor de consum în luna decembrie a anului respectiv față de aceeași lună a anului premergător;
Majorarea defalcărilor de la taxa aeroportuară de la 50 % la 100 %, în Fondul de susținere a populație;
Stabilirea unui impozit pe venit special pentru instituțiile financiar-bancare de 25 %;
Îmbunătățirea legislației fiscale și a modului de administrare a restituirii TVA pentru agenții economici;
Asigurarea pentru producătorii autohtoni a cel puțin 50 % din lungimea liniară a raftului comercial scurt. Elaborarea unui Program pentru stimularea și promovarea produsului autohton;
Asigurarea reprezentării și participării a Procurorului UTA Găgăuzia în Consiliul Superior al Procurorilor;
Majorarea cuantumului ajutorului de deces de la 1100 de lei
la 3000 de lei,
Micșorarea cheltuielilor bugetului de stat prin excluderea alocării sumei de 20 milioane de lei pentru Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării;
Îmbunătățirea administrării veniturilor de către furnizorul public al serviciilor mass-media, precum și asigurarea transmiterii a programelor audiovizuale locale;
Majorarea cu suma de 2 miliarde de lei a alocațiilor pentru Fondul de reducere a vulnerabilității pentru a. 2025 etc.
AUDIERI
Pe parcursul legislaturii a XI-a, deputații Fracțiunii Blocului Comuniștilor și Socialiștilor au solicitat 198 de audieri (a. 2021 – 29, a. 2022 – 38, a. 2023 – 39, a. 2024 – 45, a. 2025 – 47) a conducătorilor instituțiilor de stat, din care doar două au fost acceptate (audierea ministrului V. Bolea referitor la situația critică din sectorul agrar și audierea ministrului D. Perciun referitor la intenția Ministerului Educației și Cercetării de a lichida mai multe instituții de învățământ) de majoritatea parlamentară PAS.
Totodată, ca rezultat al audierilor parlamentare cu privire la progresul acțiunilor în procesul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar – evoluția dosarului „Furtul miliardului” a fost aprobată Hotărârea Parlamentului nr. 479 din 21 decembrie 2023 înaintată de Fracțiunea BCS, în care se constată activitatea ineficientă și insuficientă în recuperarea miliardului furat a următoarelor instituții: Procuratura Generală, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Procuratura Anticorupție, Centrul Național Anticorupție, Serviciul de Informații și Securitate, Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale, Banca Națională a Moldovei. Astfel, recuperarea creditelor acordate de către Banca Națională a Moldovei în baza Garanțiilor de stat nr. 807 din 17 noiembrie 2014 și Garanţiei de stat nr. 101 din 1 aprilie 2015 de Guvernul Republicii Moldova se desfășoară foarte lent și constituie suma de 1,6 miliarde de lei din suma totală de circa 14 miliarde de lei. Ca rezultat, anual din bugetul de stat sunt alocate 1,1 miliarde de lei pentru achitarea creditelor acordate de BNM din cauza tergiversării recuperării mijloacelor financiare sustrase.
Principalele teme solicitate în cadrul audierilor care nu au fost acceptate țin de:
 Audierea Raportului de activitate al Guvernului pentru a. 2021, a. 2022, a. 2023 și a. 2024 de către Prim-ministrul în funcție. Amintim că, pe parcursul legislaturii a XI-a, niciun Raport nu a fost prezentat în ședință în plen a Parlamentului în conformitate cu prevederile art. 127 din Regulamentul Parlamentului nr. 797 din 02.04.1996;
 Audierea domnului Dorin Recean, Prim-ministru al Republicii Moldova, referitor la Strategia reformei administrativ-teritoriale și soarta autorităților publice locale de nivelul I și II;
 Audierea Ministrului Justiției referitor la situația din domeniul justiției, inclusiv modul de organizare a concursurilor în acest domeniu, eliberarea din detenție a infractorilor periculoși și deosebit de periculoși;
 Privitor la volumul și tipul lucrărilor efectuate pentru investiții capitale destinate autorităților publice locale de nivelul I și II din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională.
 Referitor la intenția guvernării de a concesiona deja a doua oară Î.S. ,,Aeroportul Internațional Chișinău”, inclusiv deficiențele din domeniul securității care au dus la decesul a două persoane la această întreprindere;
 Cu privire la situația dificilă din domeniul agriculturii;
 Cu privire la restanțele admise la achitarea salariilor (de exemplu, Î.S. „Calea Ferată din Moldova”, asistenților personali etc.);
 Despre situația infracțională din Republica Moldova, inclusiv creșterea numărului de accidente rutiere grave și foarte grave, în situația în care legislația a fost perfecționată, sancțiunile înăsprite, iar numărul accidentelor este în continuă creștere,
 Audierea Comisiei Electorale Centrale referitor la organizarea defectuoasă a alegerilor locale generale,
 Audierea conducerii Consiliului Audiovizualului și a Companiei Publice de Stat ,,Teleradio-Moldova” referitor la limitarea drepturilor la libera exprimare etc.
În final, ca rezultat al ignorării propunerilor de legi/hotărâri, amendamente și audieri înaintate de opoziția parlamentară, Fracțiunea BCS a boicotat în semn de protest ședințele plenare ale Parlamentului în sesiunea de primăvară-vară a. 2022 de 22 ori , a. 2023 de 7 ori (sesiunea de primăvară – vară 4 și sesiunea de toamnă de 3 ori), a. 2024 de 2 ori și în a. 2025 ultima ședință din data de 10 iulie 2025 pentru neincluderea propunerii înaintate de deputații Fracțiunii BCS a proiectului de hotărâre privind instituirea Comisiei de anchetă pentru controlul parlamentar cu privire la revizuirea actelor normative antidemocratice aprobate de Parlamentul Republicii Moldova în legislatura a XI-a care au atentat asupra independenței justiției, a Procuraturii Generale, Curții Constituționale, Comisiei Electorale Centrale, Consiliuliului Audiovizualului, precum și altor instituții publice care au atentat la interesele economice ale statului, a securității și a statutului de neutralitate a Republicii Moldova nr. 303 din 09.07.2025.

MOȚIUNI
Au fost înaintate în total de către deputații Fracțiunii BCS – 15 moțiuni, dintre care: moțiuni de cenzură – 3, moțiuni simple – 12, dintre acestea: neexaminate – 4, prin refuzul majorității din cadrul Biroului permanent de a fi introduse în ordinea de zi ( a. 2021 – 2, a. 2022 – 4, a. 2023 – 1, a. 2024 – 1, a. 2025 – 7 (din care neexaminate – 4).
La data de 19 octombrie 2023, într-o ședință a Parlamentului care a durat peste zece ore, până la ora 4.00 dimineața, a fost supusă examinării Moțiunea de cenzură asupra activității Guvernului Republicii Moldova nr. 356 din 05.10.2023, în care au fost trasate următoarele aspecte negative din activitatea Guvernului Recean: statul RM a fost condus aproape doi ani doar prin situație de urgență; Guvernul Republicii Moldova nu prezintă Rapoarte de activitate în Parlamentul Republicii Moldova; economia se sufocă sub jugul datoriilor, iar PIB-ul înregistrează scăderi; sectorul agroalimentar este într-un declin continuu, iar produsele agroalimentare moldovenești au devenit necompetitive. În același timp, cheltuielile bugetului pentru întreținerea aparatului administrativ, cheltuielile pentru Ministerul Apărării și Ministerul de Interne au crescut semnificativ. Acestea sunt doar câteva aspecte din moțiunile de cenzură înaintate.
Totodată, a fost înaintată Moțiune de cenzură asupra activității Guvernului Republicii Moldova cu referire la situația neclară încă privind livrarea gazelor naturale pe perioada de iarnă nr. 367 din 05.12.2024. Prin moțiunea înaintată de deputații din Fracțiunea BCS au atras atenția referitor la deficiențele privind asigurarea și alimentarea cu gaze naturale a Republicii Moldova, inclusiv a regiunii transnistrene, majorările fără precedent a resurselor energetice cum ar fi energie electrică, energia termică și gazele naturale la finele anului 2024 și începutul a. 2025. Lipsa unor politici și strategii clare pentru asigurarea securității energetice a țării pe perioada de iarnă. Ca rezultat, în anul 2023, rata sărăciei absolute înregistrează o valoare de 31,6 %, iar rata sărăciei extreme – 13,8 %, comparativ cu a. 2021 când acești indicatori au fost de 24,5 % și 9,5 %.
Reamintim că Fracțiunea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor a depus, pe parcursul legislaturii a XI-a a Parlamentului, în total 3 moțiuni de cenzură și 12 moțiuni simple asupra politicilor din domeniul justiției, finanțelor, economiei, agriculturii, sănătății, promovate de Guvern. Astfel, în cadrul Guvernului condus de Prim-ministrul Dorin Recean, și-au păstrat până în prezent funcțiile Ministrul Sănătății dna A. Nemerenco, Ministrul Apărării dl A. Nosatîi, Ministrul Culturii dl S. Prodan și Ministrul Educației dl D. Perciun. Ceilalți, inclusiv și urmare a moțiunilor înaintate, nu s-au mai regăsit în aceste funcții: N. Gavriliță A. Spînu, S. Litvinenco, D. Alaiba, V. Bolea, V. Gherciu, Iu. Cantaragiu, A. Efros, A. Revenco, N. Popescu, M. Spatari, V. Parlicov, R. Iordanov.
Totodată, în legislatura a XI-a au rămas neexaminate 4 moțiuni înaintate de Fracțiunea BCS:
 Moțiune simplă asupra politicilor Ministerului Justiției nr. 119 din 10.04.2025;
 Moțiune simplă asupra politicilor Ministerului Apărării nr. 111 din 04.04.2025;
 Moțiune simplă asupra politicilor Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare nr. 89 din 20.03.2025;
 Moțiune simplă asupra politicilor Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării nr. 60 din 20.02.2025.
16 T548 interpelări).

SESIZĂRI LA CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
Pe parcursul legislaturii a XI-a, deputații Fracțiunii BCS au depus peste 40 sesizări la Curtea Constituțională pe următoarele tematici:

Pentru controlul constituționalității articolului 13 din Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii;
Pentru controlul constituționalității unor prevederi din Codul electoral nr. 325 din 8 decembrie 2022;
Pentru controlul constituționalității unor prevederi din Codul electoral nr. 325 din 8 decembrie 2022 (omisiunea legislativă);
Pentru controlul constituționalității unor prevederi din Legea nr. 75 din 30 aprilie 2015 cu privire la locuințe, precum și a punctului 1121 din Hotărârea de Guvern nr. 125 din 18 februarie 2013 pentru aprobarea Regulamentului privind eliberarea actelor de identitate şi evidenţa locuitorilor Republicii Moldova;
A unor prevederi ale articolului 313 din Codul Contravențional al Republicii Moldova nr. 218 din 24 octombrie 2008;
Pentru controlul constituționalității prevederilor articolului 161 din Codul contravențional al Republicii Moldova;
Pentru controlul constituționalității Decretului Președintelui Republicii Moldova nr. 824-IX din 10 februarie 2023 privind desemnarea candidatului pentru funcția de Prim-ministru, precum și a Hotărârii Parlamentului nr. 28 din 16 februarie 2023 pentru aprobarea Programului de activitate și acordarea votului de încredere Guvernului;
Pentru controlul constituționalității Legii nr. 52 din 16 martie 2023 pentru implementarea considerentelor unor hotărâri ale Curții Constituționale;
Pentru controlul constituționalității unor prevederi din Legea nr. 523 din 16 iulie 1999 cu privire la proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale;
Pentru controlul constituționalității unor prevederi ale Legii nr. 230 din 28 iulie 2022 privind dreptul de autor și drepturile conexe;
Pentru controlul constituționalității unor prevederi din Legea cu privire la publicitate nr. 62 din 17 martie 2022;
Examinarea constituționalității unor prevederi ale articolului 3655 din Codul contravențional nr. 218 din 24 octombrie 2008.
Pentru controlul constituționalității unor prevederi din Codul electoral nr. 325 din 8 decembrie 2022;
Pentru controlul constituționalității unor prevederi ale Legii taxei de stat nr. 213 din 31 iulie 2023;
Pentru controlul constituționalității Hotărârii Guvernului nr. 485 din 13 iulie 2022 cu privire la reorganizarea prin fuziune (absorbție) a unor instituții din domeniile educației, cercetării și inovării și modificarea unor hotărâri ale Guvernului;
Pentru controlul constituționalității unor prevederi ale articolului 3655 din Codul Contravențional al Republicii Moldova (panglica Sf. Gheorghe);
Pentru controlul constituționalității unor prevederi ale articolului 4511 din Codul contravențional al Republicii Moldova;
Pentru controlul constituționalității unor prevederi din Legea nr. 130 din 7 octombrie 2021 pentru modificarea unor acte normative (valoarea de piața a bunurilor).

ADRESĂRI CĂTRE COMISIA DE LA VENEȚIA
 Adresare către Comisia de la Veneția, privind devierile de la principiile democratice;
 Adresare Comisia de la Veneția privind proiectul de lege cu privire la interzicerea unor simboluri;
 Despre proiectul de Hotărâre a Parlamentului nr. 402 din 16 decembrie 2021 privind constituirea Comisiei parlamentare speciale pentru revizuirea modificărilor operate în legislaţia în vigoare cu privire la Procuratură;
 Despre tendințele nedemocratice de angrenare politică a Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova. Obiectivul care urmează a fi realizat prin adoptarea modificărilor la Codul electoral;
 Comentarii asupra unor amendamente legislative ce vizează Codul serviciilor media audiovizuale.

ACTIVITATEA EXTERNĂ
Conform Hotărârii Parlamentului nr. 91 din 06.08.2021 privind componența nominală a delegațiilor Parlamentului Republicii Moldova la organizațiile parlamentare internaționale și la organizațiile parlamentare bilaterale, Fracțiunea BCS deține șefia a 4 delegații, și anume: 1. Uniunea Interparlamentară – Șeful delegației – deputatul Adrian Albu; 2. Adunarea Parlamentară a Statelor Membre ale Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP) – Șeful delegației – deputata Alla Darovannaia; 3. Dimensiunea Parlamentară a Iniţiativei Central Europene (ICE) – Șeful delegației – deputata Inga Sibova, 4. Comisia Interparlamentară de Cooperare între Parlamentul Republicii Moldova şi Adunarea Federală a Federaţiei Ruse – Copreședinte – deputatul Vlad Batrîncea. Totodată, FBCS deține funcția de vicepreședinte în 2 delegații: 1. Adunarea Parlamentară a Francofoniei – deputata T. Cunetchi; 2. Comitetul Parlamentar de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană – deputata T. Cunetchi.
Deputații Fracțiunii BCS au avut sute de întrevederi bilaterale de lucru desfășurate preponderent în țară cu partenerii internaționali: China, Rusia, SUA, România, Germania, Marea Britanie, Franța, Belgia, Bulgaria, Azerbaidjan, Regatul Țărilor de Jos, Kazahstan, OSCE, Delegația UE, Serviciul European de Acțiune Externă, CSI.
Principalele teme abordate în cadrul întrevederilor bilaterale:
 Necesitatea promovării în Republica Moldova a unor reforme veridice, în special în domeniul justiției;
 Abuzurile guvernării în raport cu opoziția, cu autoritățile publice locale, lipsa dialogului politic dintre guvernare și opoziție;
 Pledarea pentru o justiție corectă și echitabilă;
 Reglementarea transnistreană, soluționarea pașnică a problemei transnistrene;
 Consolidarea democrației și statului de drept;
 Situația regională și gestionarea fluxului de refugiați din Ucraina;
 Asigurarea statutului de neutralitate a Republicii Moldova;
 Situația privind libertatea presei, libertatea de exprimare, întrunire și alte norme;
 Ignorarea către guvernare a inițiativelor legislative promovate de fracțiunea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor.

Fracțiunea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor