Discursul Președintelui Parlamentului, Igor Grosu, la conferința de nivel înalt privind viitorul sprijinului pentru democrație, organizată la Parlamentul European 

Stimate Președinte McAllister,

Distinși membri ai Parlamentului European,

Doamnelor și Domnilor,

Vă mulțumesc pentru invitația de a lua cuvântul la conferința de astăzi pe un subiect extrem de important atât pentru țara mea, Moldova, cât și pentru întreaga Europă.

Nu prea mult timp în urmă, mulți europeni credeau că democrația pe continentul nostru este ireversibilă. Credeam că, odată ce țările aleg libertatea, direcția este stabilită. Credeam că democrația poate întâmpina  dificultăți, dar cursul rămâne clar.

Astăzi știm că nu este atât de simplu.

Democrația se poate mișca înainte, dar și face pași înapoi. Și uneori se poate mișca înapoi mai repede decât ne-am imaginat vreodată.

În toată lumea și aici, în Europa, democrația este supusă presiunilor. Societățile noastre deschise sunt puse la încercare în moduri pe care nu le anticipam.

Avem, desigur, un război pe continentul nostru – un război  brutal, vizibil, purtat de Rusia împotriva Ucrainei. Sunt distruse orașe, familiile sunt silite să-și lase casele, iar soldații ucraineni își apără țara cu un curaj extraordinar.

Însă, pe lângă acest război, mai este unul, mai puțin vizibil, dar nu mai puțin periculos.

Este războiul dus în spațiul nostru informațional, în sistemul nostru politic, împotriva încrederii dintre cetățeni și instituții. Un război care încearcă să exploateze deschiderea societăților democratice pentru a le slăbi.

Ambele războaie sunt duse de același actor. Ambele au același obiectiv: să slăbească democrațiile, să dezbine Europa și să convingă societățile democratice că apărarea libertății este prea dificilă, prea costisitoare ori, pur și simplu, nu merită efortul. Pentru țări ca Moldova acesta este contextul în care operează zi de zi.

Într-un singur an, Moldova a trecut prin trei exerciții democratice majore: un referendum, alegeri prezidențiale și alegeri parlamentare. Trei scrutine naționale într-un singur an.

În mod normal, acesta ar fi deja un test solicitant pentru orice democrație. Dar alegerile noastre s-au desfășurat în condiții care erau departe de normalitate.

Ne-am confruntat cu ingerințe externe fără precedent: rețele create pentru a cumpăra voturi, campanii masive de dezinformare, tentative de destabilizare și manipulare a opiniei publice.

Intenția din spatele acestor acțiuni era foarte clară: de a denatura voința cetățenilor noștri.

Totuși, lucrurile s-au produs în mod diferit.

Cetățenii noștri au dat dovadă de claritate și rezistență remarcabile. Au participat, au dezbătut, au votat. În pofida tuturor presiunilor, a ingerințelor, alegerea democratică a moldovenilor a fost mai presus de toate.

Pentru noi, aceasta a fost dovada că societățile democratice, atunci când sunt vigilente, pot rezista tentativelor de manipulare.

Această experiență ne-a dat o lecție importantă. Democrația nu se poate apăra de la sine.

Uneori, apărarea instituțiilor democratice cere acțiune fermă. Este necesar ca guvernele și parlamentele să înțeleagă că deschiderea nu înseamnă să rămâi vulnerabil.

Moldova a întreprins mai mulți pași pentru a-și proteja procesele democratice, cum ar fi consolidarea legislației, sancționarea finanțărilor ilicite, îmbunătățirea rezistenței instituționale.

Mai auzim argumentul că democrațiile reacționează mereu cumpătat și cu delicatețe, însă realitate nu ne permite mereu să fim delicați.

Când cineva pune la încercare democrația prin manipulare și sabotaj, societățile democratice trebuie să fie încrezătoare și să se apere – nu prin abandonarea principiilor democratice, ci prin protejarea acestora. Când cineva te invită la un meci de box, nu poți răspunde cu o reprezentație de balet.

Și aceasta nu este doar dilema Moldovei. Este și a Europei.

Deoarece aceleași tactici care țintesc Moldova sunt tot mai vizibile în toată Europa. Aceleași strategii sunt utilizate în multe țări. Cu alte cuvinte, apărarea democrației astăzi necesită nu doar eforturi la nivel național, ci și solidaritate europeană.

Această solidaritate trebuie să fie, de asemenea, reflectată în opțiunile Europei pentru viitor. Țări precum Moldova au nevoie de sprijin continuu pentru a-și consolida instituțiile, a-și proteja procesele electorale și a rezista în fața dezinformării. Ne vom apăra democrația, dar cei din prima linie nu o pot face de unii singuri.

Și nicăieri acest lucru nu este mai evident decât în Ucraina.

Ucraina luptă, în prezent, într-un război care se extinde mult peste hotarele sale. Ucrainenii își apără suveranitatea, dar și principiul fundamental conform căruia țările au dreptul să își alegă viitorul.

Dacă agresiunea ar fi fost răsplătită, consecințele acesteia nu s-ar fi oprit la frontierele Ucrainei. Iată de ce sprijinirea Ucrainei reprezintă o necesitate strategică pentru Europa.

Și este important să fim onești cu privire la ceea ce este necesar. Ucraina nu trebuie doar să supraviețuiască. Ucraina trebuie să învingă. Pentru că dacă se întâmplă contrariul, Europa va deveni mai vulnerabilă, iar democrația europeană mai slabă.

Dragi prieteni,

Dacă vorbim despre viitorul democrației, trebuie să vorbim și despre extindere.

Extinderea este unul dintre cele mai puternice instrumente ale Europei pentru consolidarea democrației și a stabilității. Aceasta a transformat climatul politic al Europei de Sud, apoi al Europei Centrale și poate face la fel în regiunea noastră.

Este esențial faptul că Parlamentul European a recunoscut recent că extinderea este o investiție strategică în securitatea Europei.

Uniunea Europeană se confruntă acum cu provocări complexe, atât pe plan intern, cât și extern. Dar Europa a mai trecut anterior prin perioade dificile.

Europa niciodată nu a recurs la extindere pentru că vremurile erau ușoare. Europa a ales extinderea deoarece a înțeles că dezvoltarea democrației și a stabilității este cea mai bună cale de a asigura pacea.

Acum, aderarea Moldovei, a Ucrainei și a Balcanilor de Vest la Uniunea Europeană nu va șubrezi proiectul european. Îl va fortifica.

Doamnelor și domnilor, 

Provocările cu care ne confruntăm astăzi nu pot fi soluționate de nicio țară în parte. Situația la nivel internațional se schimbă mai rapid decât au fost concepute multe dintre instituțiile noastre să răspundă. Societățile democratice trebuie să se adapteze la această nouă realitate, rămânând fidele valorilor lor.

Din acest considerent, extinderea nu ar trebui să fie interpretată doar ca un proces tehnic de negocieri pe capitole, ci ar trebui să fie percepută ca o alegere strategică cu privire la viitorul Europei. Pentru Moldova, aderarea la Uniunea Europeană semnifică asigurarea căii noastre democratice și contribuirea la o Europă mai puternică și mai rezistentă.

Permiteți-mi să închei cu o simplă reflecție care s-a dovedit a fi o lecție semnificativă pentru țara mea.

Democrația nu este niciodată desăvârșită. Nicio țară nu poate afirma că a făurit democrația și că nu mai are de lucrat la ea. Fiecare generație trebuie să o apere din nou și din nou.

Astăzi, această responsabilitate ne aparține.

Vă mulțumesc.