Mecanismul de restituire și recuperare a bunurilor culturale mobile importate sau exportate ilegal va fi ajustat la cerințele legislației UE

Chișinău, 22 mai 2025 – Mecanismul de restituire și recuperare a bunurilor culturale mobile care au constituit obiectul importului sau exportului ilegal va fi îmbunătățit. Deputații au adoptat, astăzi, proiectul de modificare a Legii privind protejarea patrimoniului cultural național mobil.

Documentul a fost elaborat de Ministerul Culturii și propune ajustarea cadrului normativ național în domeniul protejării patrimoniului cultural național mobil la cerințele legislației UE. De asemenea, se propune consolidarea atribuțiilor Ministerului Culturii și ale Serviciului de evidență și circulație a bunurilor culturale mobile în domeniul recuperării și restituirii patrimoniului cultural național mobil. Aceste instituții vor coopera în vederea descoperirii bunurilor culturale mobile scoase ilegal de pe teritoriul Uniunii Europene sau al Republici Moldova, precum și vor contribui la securizarea și conservarea acestora. În context, deputata Marcela Nistor a prezentat un amendament prin care a propus extinderea atribuțiilor Ministerului Culturii, atribuindu-i nu doar competența de a elabora normele și metodologiile specifice domeniului de conservare, restaurare, clasare și protejare a patrimoniului cultural național mobil, ci și prerogativa de a le aproba.

Totodată, prin completările propuse se reglementează mecanismul de restituire a bunurilor culturale mobile scoase ilegal de pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, precum și mecanismul de recuperare a bunurilor culturale mobile scoase ilegal de pe teritoriul Republicii Moldova.

Proiectul mai prevede restituirea bunurilor culturale mobile scoase ilegal de pe teritoriul unui stat membru UE în cadrul urmăririi penale. În afara urmăririi penale, orice stat membru al Uniunii Europene poate solicita Republicii Moldova, în temeiul Legii cu privire la asistența juridică internațională în materie penală, efectuarea cercetărilor pentru a descoperi locul unde se află și identitatea deținătorului unui anumit bun cultural. Cererea de restituire a bunului cultural mobil se depune în termen de trei ani de la data la care statul solicitant a luat cunoștință de locul aflării bunului și de identitatea deținătorului acestuia, dar nu mai târziu de 30 de ani de la data la care bunul cultural mobil a părăsit ilegal teritoriul statului solicitant. În cazul bunurilor culturale care fac parte din colecții publice, precum și al bunurilor ecleziastice care fac obiectul unei protecții speciale, cererea de restituire se poate depune în termen de 75 de ani.
Cu referire la mecanismul de recuperare a bunurilor culturale mobile scoase ilegal de pe teritoriul Republicii Moldova, proiectul prevede că Ministerul Culturii poate solicita oricărui stat efectuarea cercetărilor pentru a descoperi locul aflării și deținătorul bunului cultural. Cererea privind restituirea se va depune de către minister la autoritatea competentă a statului unde a fost identificat bunul cultural mobil. În cazul în care s-a constatat că bunul se află pe teritoriul unui stat care nu este membru UE, recuperarea acestuia se va realiza conform procedurilor convenite între părți.

De menționat că prevederile care vizează recuperarea și restituirea bunurilor culturale mobile se aplică exclusiv asupra bunurilor care au fost scoase ilegal de pe teritoriul unui stat membru al UE sau de pe teritoriul Republicii Moldova după data de 1 ianuarie 1993.

Modificările propuse la Legea privind protejarea patrimoniului cultural național mobil vor intra în vigoare după șase luni de la publicarea în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Direcția comunicare și relații publice a Parlamentului Republicii Moldova