Deputații PSRM îndeamnă autoritățile să intervină și să salveze Calea Ferată din Moldova

Statul, reprezentat de Parlament, Președinte și Guvern, trebuie să intervină pentru a salva cel mai important activ al țării – Calea Ferată din Moldova. Această declarație a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă în Parlament, pe 24 februarie, de către deputații PSRM Oleg Lipskii și Petru Burduja.

„Salariile a 6 mii de angajați nu au fost majorate, restanțele salariale ajung la 665 milioane de lei. Lipsa de cooperare a organelor de stat cu privire la acest activ al statului poate duce la o catastrofă”, a spus Petru Burduja.

Oleg Lipskii a reamintit că au trecut 20 de zile de la crearea, la inițiativa fracțiunii PSRM, a unei comisii parlamentare de anchetă privind analiza situației financiare și economice la Calea Ferată din RM pentru perioada 2010-2020.

Pe baza materialelor organelor de control, comisia a făcut primele sale concluzii.

„Calea Ferată din Republica Moldova, o întreprindere strategică, coloana vertebrală a economiei țării, de-a lungul anilor 2010-2019 a fost deposedată de active prin diferite metode. Este vorba și de achizițiile cu rentabilitatea vânzărilor pieselor materialelor până la 41%. Cine vindea piesele avea câștig până la 41%. Este o rentabilitate enormă având în vedere situația financiară de la Calea Ferată. Erau cumpărate piese cu prețuri exagerate, ceea ce a adus o daună enormă căii ferate. Motorina era achiziționată cu prețuri mai mari ca pe piață, au existat și furturi de motorină”, a menționat Oleg Lipskii.

Calea Ferată a fost deposedată de active, terenuri și chiar bucăți de peroane. Practic, din contul Căii Ferate din Moldova, a fost realizat un proiect de modernizare a trenurilor la uzina Remar din România. Nu a existat niciun studiu de fezabilitate, nici documente de proiect, nimeni nu a calculat dacă este rentabil sau nu.

„Nimeni nu poate afla până în prezent cât costă repararea acestor trenuri. La moment, din cinci trenuri modernizate, doar două sunt în stare bună, trei sunt inactive”, a spus deputatul.

Furtul a luat amploare în perioada 2015-2019, când sume uriașe au fost retrase din întreprindere prin diverse scheme.

„Schema presupunea utilizarea companiilor de expediție, unde au fost stabilite condiții pentru majorarea tarifelor și plata în numerar sau prin transfer către offshore. Cea mai mare problemă, provocată de lăcomia din acea perioadă, este că am pierdut un volum foarte mare de tranzit de mărfuri prin Moldova. Clienții au decis pur și simplu că este mai bine să folosească ruta maritimă”, a informat Oleg Lipskii.

Ultima lovitură pentru CFM a fost pandemia, care a redus și mai mult volumul de muncă – cu 33% în 2020, comparativ cu 2019.

Petru Burduja a adăugat că în raportul comisiei vor fi prezentate informații detaliate.

„Trebuie să ne amintim de unii miniștri care au primit plicuri prin oficiile Căii Ferate, unii directori. Au făcut toate acestea numai cu intenția de a acumula capital personal, dar nu în interesul statului”, a subliniat Petru Burduja.

Fracțiunea parlamentară PSRM

Citește și

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More