Activitatea Comisiei parlamentare permanente de control al finanțelor publice în primele 7 luni ale anului 2020

Publicat: 4 august 2020

Comisia de control al finanțelor publice (în continuare – CFP) este o comisie permanentă de control parlamentar, atribuțiile căreia sunt legate de supravegherea activităților de audit ale Curții de Conturi. Conform art.27 din Regulamentul Parlamentului Republicii Moldova, CFP supraveghează activitatea Instituției Supreme de Audit, dar nu gestionează activitățile Curții de Conturi și nici nu afectează independența acesteia, care în activitatea sa se călăuzește de legislația Republicii Moldova și standardele internaționale de audit ISSAI și INTOSAI. Începând cu anul 2018, Parlamentul RM a decis să constituie o nouă comisie parlamentară cu scopul asigurării controlului parlamentar asupra activității sectorului bugetar, a autorităților administrației publice centrale și locale, audierii rapoartelor de audit public ale Curții de Conturi, supravegherii executării legilor bugetare și bunei folosințe a finanțelor și patrimoniului public. Comisia a devenit activă abia din anul 2020, desfășurând o cooperare și interacțiune intensă cu auditorii Curții de Conturi și programele OECD de asistență ale UE.

În perioada ianuarie-iulie 2020 au fost prezentate și audiate public 25 rapoarte de audit, dintre care: 7 – rapoarte financiare; 10 – conformitate; 5 – perfomanță; 3 – follow-up.
Auditorii Curții de Conturi au exprimat 6 opinii de audit asupra rapoartelor financiare: 5 opinii cu rezerve (Ministerul Economiei și Infrastructurii, Ministerul Apărării, Agenția Națională de Integritate, Comisia Electorală Centrală și Agenția Servicii Publice) și o opinie – contrară (Agenția ,,Moldsilva”). Totodată, Curtea de Conturi a refuzat în emiterea opiniei asupra raportului financiar al mun. Chișinău pe anul 2017. Comisia atestă faptul că, multe din rapoartele financiare ale entităților menționate nu reflectă veridic și fidel starea financiar-patrimonială a instituțiilor auditate.
De asemenea, Curtea de Conturi a formulat 15 concluzii aferente conformității și performanței gestionării fondurilor publice și a patrimoniului public.
Valoarea abaterilor constatate provin, în mare parte, din erori de înregistrare în evidența contabilă și raportare financiară, neînregistrarea bunurilor și altui patrimoniu public, colectarea redusă a veniturilor, fapt ce sporește riscul pierderii patrimoniului public, înstrăinării necontrolate a acestuia, precum și imposibilității obținerii unei priviri veridice de ansamblu asupra finanțelor publice aferente sectorului bugetar și a patrimoniului statului.
Comisia constată 3 factori principali, care alimentează deficiențele sistemului public: 1) iresponsabilitatea managerială și nerespectarea cadrului legal; 2) inconsecvența politicilor contabile aplicate cu cadrul general de raportare financiară aplicabil; 3) neimplementarea principiilor bunei guvernări, implicit, a sistemului de control intern managerial în cadrul instituțiilor auditate.
Considerăm că o cauză centrală a deficiențelor și neconformităților identificate de auditorii Curții de Conturi în rapoartele de audit extern țin de neasumarea completă și plenară de către top managementul instituțional a responsabilităților manageriale a răspunderii pentru edificarea, afirmarea și consolidarea principiilor bunei guvernări. În cele mai multe cazuri, folosirea defectuoasă, suboptimă a resurselor publice și proasta gestionare a fondurilor publice, diminuarea calității activităților și serviciilor publice prestate populației, nu sunt evaluate obiectiv și nu produc consecințe juridice.
În temeiul dovezilor și faptelor colectate în cadrul cooperării sale cu auditorii Curții de Conturi, Comisia de Control al Finanțelor Publice (CFP) a înregistrat mai multe proiecte de lege (nr. 220 și nr.221) pentru a asigura Curții de Conturi mijloacele legislative necesare și suficiente pentru a impune prin auditurile sale respectarea legislației, integritatea sistemului de luare a deciziilor în sistemul autorităților publice bugetare, inclusiv al agențiilor autonome de reglementare, pentru a elimina eventualele piedici în calea aplicării legilor și responsabilizării factorilor decizionali pentru consecințele alegerilor lor, întărind astfel respectul pentru criteriile de eficiență, eficacitate, transparență și integritate în gestionarea sectorului public.
Audierea rapoartelor de audit ale Curții de Conturi au demonstrat persistența unor grave abateri și lacune serioase în legile existente și practicile administrării sectorului public, față de care CFP a luat atitudine și a cerut autorităților auditate, în termeni restrânși, să remedieze aceste probleme, asigurând îndeplinirea tuturor recomandărilor de audit, iar în anumite cazuri, să răspundă în instanță pentru iregularitățile constatate de auditori.

Principalele carențe și iregularități sistemice:

1.Erori în evidența contabilă și raportarea financiară, însumând 47,o mlrd. lei, dintre care:

32,6 mrld. lei – înregistrate la mun. Chișinău, 13,4 mlrd. lei – la Agenția ,,Moldsilva” ; 721,2 mil. lei – la Ministerul Apărării; 211,4 mil. lei – la Ministerul Economiei și Infrastructurii; 8,8 mil. lei – la Agenția Servicii Publice; 5,1 mil. lei – la Comisia Electorală Centrală și 1,3 mil. lei – la Autoritatea Națională de Integritate.

2.Desfășurarea neconformă a procesului de achiziții publice în valoare de 108,3 mil. lei, dintre care:

nerespectarea procedurilor legale la achizițiile publice în ceea ce privește furnizarea stocurilor de medicamente antivirale la tratamentul persoanelor infectate cu hepatită (de la planificare, organizare și desfășurare a achizițiilor publice până la etapa de executare a prevederilor contractuale), determinând risipa mijloacelor financiare publice în sumă de 0,4 mil. lei.
indicii de fraudă în cadrul achizițiilor s-au găsit la Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale la achiziționarea medicamentelor – 107,5 mil. lei.

3.Gestionarea deosebit de ineficientă a patrimoniului public, și anume:

neînregistrarea drepturilor patrimoniale în cazul a 96 de clădiri imobile cu o suprafață totală de 118,4 mii m² și 10 terenuri cu suprafața totală de 996,9 ha, bunuri aflate în gestiunea Ministerului Apărării;
neînregistrarea drepturilor patrimoniale asupra a cca 302,4 mii ha de terenuri forestiere (dintr-un total de 337,6 mii ha, gestionat de Agenția de stat „Moldsilva”). Am constatat că „Moldsilva” nu a încasat venituri din arendă de circa 42,8 mil. lei, ca urmare a nerevizuirii și ne-ajustării valorii tuturor contractelor de arendă a fondului forestier pentru anii 2017-2019.
din cele 3 554 de apartamente aflate la balanța Direcţiei generale locativ-comunale şi amenajare sunt înregistrate în Registrul bunurilor imobile doar 315 de bunuri (sau 8.86 %).
totodată, nici Consiliul Municipal Chișinău și nici Direcţia generală locativ-comunală şi amenajare nu au asigurat înregistrarea drepturilor patrimoniale asupra 8 terenuri gestionate.
conducerea Agenției de stat ,,Apele Moldovei” nu a manifestat spirit de bună guvernare și administrare prudentă a patrimoniului pe domeniul apelor și hidroameliorației, ceea ce a cauzat degradarea sistemului național de irigație, pierderea infrastructurii aflate la balanța agenției și utilizarea irațională și neperformantă a resurselor sale financiare, situații care au cauzat agenției de stat pierderi uriașe și falimentul în lanț a celor mai profitabile întreprinderi.
Curtea de Conturi a constatat că lucrările de înregistrare a bunurilor imobile în I etapă (1998-2006) şi în cea de-a II-a (2007-2010) ale Programului de stat de creare a cadastrului bunurilor imobile au fost efectuate cu mari abateri de la cadrul normativ. Din cca 30,45 mii km² teritoriu al RM, în Registrul bunurilor imobile au fost înregistrate terenuri cu suprafaţa de numai 20,56 mii km² sau cca 32,5% din total, însemnând în acest fel că cca 10.000 km² ai statului nu sunt delimitați și efectiv nu au niciun stăpân legalizat. Un motiv al acestei stări de lucruri ține de costurile exagerate la înregistrarea bunurilor imobile. Numai în mun. Chișinău, Curtea a identificat că nu sunt evaluate corespunzător 38236 bunuri, pierderile bugetului capitalei fiind de cca 7,6 mil. lei.

4.Grave deficiențe în gestionarea mijloacelor fondurilor publice:

instituirea și perpetuarea în cadrul Oficiului Național al Viei și Vinului a unui management defectuos, afectând astfel buna gestionare și utilizare judicioasă a mijloacelor Fondului Viei Vinului. Dezafectarea pe un termen nedeterminat a mijloacelor bugetare la conturile bancare ale Oficiului a unor mijloace semnificative în sumă de 35,o mil. lei (la finele anului 2018), denotă că instituția nu are capacități suficiente de a valorifica resursele alocate anual. De asemenea, Oficiul a finanțat măsuri și activități în sumă totală de 3,0 mil. lei, fără a respecta procedura de autorizare bugetară și de rectificare a bugetului prin decizii ale Consiliului de coordonare.
43% din numărul total de proiecte finanțate de Fondul Național pentru Dezvoltare Regională în valoare totală de cca 800 mil. lei implementate pe parcursul anilor 2016-2019 nu au avut impact regional, având drept efect risipirea banilor publici. Lipsa unui mecanism de monitorizare a proiectelor post-implementare face dificilă aprecierea impactului scontat. Un exemplu elocvent în acest sens este Proiectul de reabilitare a Lacului Sărat de la Cahul, proiect compromis de interese și incompetență, în prezent rămas în paragină, deși în el s-au investit circa 11 mil. lei.
autorizarea sprijinului financiar din contul Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural în mărime de 1,3 mil. lei, în lipsa examinării la fața locului a obiectului investiției;
achitarea neregulamentară a subvențiilor din contul Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural în sumă de 1,1 mil. lei.

5.Neînregistrarea de către fondatori a drepturilor de proprietate asupra capitalului deținut în instituțiile fondate în sumă de circa 24,4 mil. lei, inclusiv:

neconfirmarea valorii aportului Ministerului Apărării în capitalul social a 2 întreprinderi de stat în sumă de 22,9 mil. lei.
netransmiterea integrală a capitalului social entităților aflate în subordinea Ministerului Economiei și Infrastructurii și trecute către Agenția Proprietății Publice, a condiționat majorarea nejustificată, cu 1,5 mil. lei a informațiilor reflectate în rapoartele financiare consolidate ale Ministerului.

6. Risipa banilor publice este legată de birocrația excesivă, absența serviciului de audit intern, cumătrismul la finanțarea unor proiecte și răspunderea managerială scăzută pentru rezultatele slabe:

Fondul Național pentru Dezvoltare Regională este campion la proiecte neterminate, care rămân nefinalizate, nefiind atinse rezultatele scontate. Vom remarca următoarele proiecte care nu au fost încheiate satisfăcător:

Proiectul „Aprovizionarea cu apă potabilă și canalizare a locuitorilor satelor Risipeni și Bocșa și a instituțiilor de menire social-culturală” – construirea apeductului fără identificarea inițială a sursei de apă la care va fi conectat. De fapt, accesul la sursa de apă depinde de finalizarea unui alt proiect „Asigurarea orașului Fălești cu apă din râul Prut II”, finalizat până astăzi.
Proiectul „Construcția apeductului magistral Leova – Hănăsenii Noi – Filipeni – Romanovca” – apeductul continuă să fie nefuncțional, fiind necesare efectuarea unor lucrări suplimentare.
Proiectul „Asigurarea orașului Fălești cu apă din râul Prut II”, în acest caz doar 200 (29%) din 680 gospodării au încheiat contracte de conectare la apeduct.

Astfel, multe din proiectele finanțate din mijloacele acestui Fond, care consumă zeci de milioane de lei se încheie fără a atinge scopul stabilit la alocarea de resurse bugetare, iar eșecurile constate rămân fără consecințe. Tot astfel,

Proiectul ,,Amenajarea traseului Eco-turistic Pădurea Domnească” – costul investiției 5,6 mil. Lei, iar veniturile colectate în 2018 au fost sub 39,3 mii lei;
Proiectul „Reabilitarea monumentului istorico-arhitectural „Conacul A.I. Pommer” și drumului de acces la parcul dendrologic din s.Țaul, r-nul Dondușeni” – costul investiției 9,6 mil. lei, însă clădirea fostului muzeu nu este utilizat conform destinației; din ansamblul arhitectural au fost restabilite clădirile auxiliare și nu palatul nobiliar, care era elementul central de atracție turistică pentru care nu au fost identificate resursele necesare și proiectul;
Proiectul „Traseul turistic 9 localități, care a constat în crearea oportunităților de eco-turism pe traseul Ulmu-Ialoveni”, costul investiției 11,1 mil. Lei; proiectul a fost modificat de mai multe ori, fiind redus numărul de localități de la 9 la 4.
Proiectul „Grup de producători și casă de ambalare pentru servicii moderne de marketing la export”, costul investiției 14,8 mil. lei, însă imediat după finalizarea lucrărilor, acest proiect a fost dat în locațiune pe o perioadă de 49 ani cu 50 mii lei anual, însemnând că la o investiție netă de 14,8 mln, statul se va alege în 49 de ani cu doar 2,45 mln le, fără calcularea inflației și uzurii; decizia de a transmite în locațiune un proiect de infrastructură cheie pentru agricultură schimbă radical efectele anticipate și reduce valoarea banilor investiți.

7.Existența mai multor lacune și iregularități la implementarea programelor naționale în domeniul medicinii:

– deși Programul național de combatere a hepatitelor virale B, C și D pentru anii 2017-2021 este al 4 Program anual în derulare, în scopul reducerii poverii hepatite, un proiect centrat pe nevoile pacientului și implicarea socială, am putut constata că până azi nu se asigură raportarea obiectivelor proiectului în mod corespunzător, dar și o evaluare obiectivă a situației înregistrate per țară, iar costurile reale suportate pentru tratarea unei asemenea patologii per pacient rămân a fi incerte, ceea ce nu garantează, că mijloacele alocate în acest sens ajung într-adevăr la pacientul care necesită un asemenea de tratament.

– similar, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale nu a stabilit proceduri și reglementări strict necesare pentru procesul de monitorizare, evaluare și raportare a implementării Programului național de reducere a poverii tuberculozei. În consecință, activitățile privind depistarea tuberculozei sunt realizate fragmentat și superficial, iar rezultatele obținute la finele acestui Program național rămân a fi incerte.

8. Lipsa măsurilor necesare și suficiente la implementarea rapoartelor de audit contribuie la perpetuarea și acutizarea problemelor de ordin sistemic în sectorul public, inclusiv în ceea ce privește încasarea și extinderea veniturilor proprii:

Constatăm că toate cele 3 misiuni de monitorizare post-audit (follow-up) au demonstrat un nivel redus de executare a recomandărilor Curții de Conturi, fapt ce explică persistența problemelor identificate anterior. Astfel, se atestă că din totalul celor 604 recomandări înaintate au fost implementate integral doar 17 % (101 recomandări), în timp ce 83 % au rămas neimplementate.
Deși s-au efectuat mai multe audituri de către Curtea de Conturi, Agenția de stat ,,Moldsilva” continua să subevalueze veniturile sale: 18 mil. lei în 2019, eroarea agregată a raportării veniturilor fiind de cca 61 mil.lei, ceea ce reprezintă în opinia auditorilor o denaturare semnificativă a rapoartelor financiare. Agenția continua să semneze contracte de arendare a unor fâșii forestiere pentru termene mai mari de 3 ani. Nu se ține un Registru al terenurilor transmise în arendă, iar rapoartele prezentate sunt denaturate în mod evident. Doar în perioada anilor 2017-2019, ,,Moldsilva” a ratat 42,0 mil. lei, iar eliberarea de certificate de vânător pentru mistreți a golit bugetul Agenției cu peste 20,0 mil. lei.

9. Comisia constată că autoritățile de profil nu au depus eforturi suficiente pentru a apăra interesele statului în procesul detatizării și privatizării în perioada anilor 2013-2019:

Raportul Curții de Conturi privind conformitatea încheierii și executării prevederilor contractului de parteneriat public-privat prin concesionarea activelor Î.S. ,, Aeroportul Internațional Chișinău” a indicat asupra vicierii procedurilor de organizare a concursului de selectare a partenerului public-privat, nerespectarea principiilor de bază ale legilor PPP: proporționalitatea; asigurarea concurenței; imparțialitatea și transparența, dar și principiul de bună guvernare a patrimoniului public: eficiența, legalitatea și transparența. De fapt, nu există nici un angajament asumat de către concesionarul,,Avia Invest”, care să nu fie afectat de nereguli, ambivalențe și utilizare ilicită a activelor.

S-au constatat abuzuri la etapa de concesionare, datorate unor complicități, care au denaturat rezultatele concursului, compromițând creditul oferit de BERD/BEI Aeroportului Internațional Chișinău pentru anii 2008-2011, manipularea efectelor masterplanului pentru dezvoltarea Aeroportului și stabilirea unei singure opțiuni de dezvoltare a acestuia, în detrimentul altor opțiuni. Selectarea concesionarului a fost netransparenta, ilogica, fiind acceptată o companie înregistrata in ajunul concursului cu un capital statutar de 5,4 mii lei.

Comisia a remarcat faptul că Comisia de monitorizare instituită de APP a desfășurat acțiuni superficiale și ineficiente, acceptând 90% din așa-zisele investiții ale companiei Avia Invest să fie vărsate de concesionar din contul veniturilor operaționale ale Aeroportului și nu ca investiții angajate prin responsabilitățile asumate de către concesionar. Constatăm astfel că scopul central al concesionării celui mai important aeroport al RM nu a fost atins, iar din veniturile operaționale ale AIC (Aeroportul Internațional Chișinău) au fost sustrase cca 1,6 mlrd. Lei sub formă de venituri reinvestite, utilizate la discreția totală și netransparentă a concesionarului. Inclusiv ca împrumuturi în beneficiul unor unor părți-terțe și finanțate activități improprii obiectivului concesionării.

Totodată, Comisia de control al finanțelor publice a constatat că autoritățile de profil nu au întreprins acțiunile se impun pentru a restitui Aeroportul Internațional Chișinău în categoria obiectelor de infrastructură strategică a statului. Organele competente nu au elucidat toate circumstanțele aferente schemelor dubioase și nu au deconspirat persoanele vinovate, inclusiv acei care au elaborat scheme și legi care au generat situația, semnând contracte și defavorizând statul prin participarea la tranzacții frauduloase.

Examinând Raportul auditului conformității procesului de privatizare a Î.S. Compania Aeriană ,,AIR MOLDOVA”, CFP confirmă că desfășurarea procesului de privatizare prin concurs comercial s-a efectuat cu derogări grave de la prevederile stabilite de cadrul normativ, iar în urma rapidității desfășurării procedurilor Comisiei de concurs, abordării necorespunzătoare de diseminare a comunicatelor informative și perioadei restrânse de expunere la vânzare. Evaluatorul nu a calculat conform valorii nete a activelor prețul minim și maxim de vânzare, ceea ce a influențat determinarea prețului inițial de vânzare.

Astfel, Raportul de audit confirmă concluziile raportului Comisiei parlamentare de anchetă (iunie – octombrie 2019), care a pledat în fața plenului Parlamentului RM că anume managementul prost ante-privatizare, complicitatea administrației Aeroportului cu grupuri dubioase, interesate în preluarea controlului asupra acestei infrastructuri critice, evaluarea indecentă și concursul defectuos au condus la pierderea controlului asupra acestui obiectiv unic. Legile au fost folosite abuziv de către anumiți factori decizionali, ceea ce a condus la vânzarea companiei la un preț derizoriu, acest bun strategic al statului nimerind astfel în mâinile unor persoane fără calificare și fără resurse pentru investiții.

Lipsa unei viziuni strategice și performanțele slabe ale managementului au condiționat sporirea semnificativă a gradului de îndatorare a Companiei, direcționând-o spre un impas financiar, astfel aceasta fiind forțată să acumuleze datorii în urma asumării numeroaselor credite investiționale, operaționale și salariale pe parcursul anilor 2008-2016, însumând 1,2 mlrd. lei, precum și a unui împrumut sub formă de ajutor de stat în valoare de 70,0 mil. lei, contractat în anul 2017. Comisia acceptă că anume calitatea managementului prost a condus la pierderea acestui bun al statului prin decizia de privatizare, iar concursul s-a desfășurat cu grave încălcări, riscurile fiind majore pe termen mediu și lung.

De asemenea, CFP susține concluziile Curții de Conturi că au fost respectate doar o parte din obligațiile contractuale, altele fiind executate cu mari devieri de la prevederile contractului (numărul personalului redus de la 570 la 410 de angajați, de 2 ori s-a redus rețeaua de rute). Extinderea contractării în regim wet-lease, nu poate substitui obligația de a extinde flota, nefiind clară care este structura efectivă a flotei Companiei după 2 ani de la semnarea contactului de vânzare-cumpărare. Totodată, lipsa termenelor exacte și bine definite ale executării clauzelor contractuale face imposibilă monitorizarea implementării obligațiunilor contractuale, fiind prevăzut un termen general de 3 ani pentru evaluarea progreselor înregistrate.

10. Poziția Comisiei de control al finanțelor publice față de acțiunile întreprinse de Procuratura Generală:

Comisia constată că, Procuratura Generală nu a prezentat în termen de 2 luni, conform hotărârii Parlamentului din 4 octombrie 2019, rapoarte asupra cauzelor de rezonanță, în plenul Parlamentului. Până la momentul actual nu a avut loc nici o ședință a instanțelor de judecată aferentă concesionării activelor Î.S. ,, Aeroportul Internațional Chișinău”. Gravele abateri de legalitate la privatizarea Companiei Aeriane ,,AIR MOLDOVA”, cu depunerea în cash a banilor de către persoane fizice și, ulterior, retragerea Companiei Aeriene din România ,,Blue Air”, nici nu vorbim – practic putem afirma că există un sabotaj pe linie privind atragerea la răspundere a persoanelor cu demnitate publică, care s-au aflat în spatele privatizărilor și concesionărilor infectate de corupție.

Procuratura Generală și procuraturile specializate au utilizat și utilizează întregul arsenal de „tertipuri” și „artificii” juridice, pentru a evita întrebările incomode, puse de mine în calitate de Președinte al Comisiei de control al finanțelor publice și/sau Președinte al Comisiei de anchetă pentru analiza modului de organizare și desfășurare a privatizării și concesionării proprietății publice (2013-2018), referitoare la investigarea modului de concesionare a Î.S.,, Aeroportul Internațional Chișinău” ș.a. – de altfel, întrebări de o importanță vitală – deoarece este importantă prevenirea și combaterea mecanismului de preluare frauduloasă a activelor statului, este importantă tragerea la răspundere a celor ce se fac vinovați, și întoarcerea proprietăților astfel preluate. Prin tergiversarea urmăririi penale, riscă să se încalce obligația generală a organelor de urmărire penală, de a ajuta la înlăturarea condițiilor ce au contribuit la săvârșirea infracțiunilor.

Comisia reiterează că cererea Parlamentului adresată Procurorului general de a raporta nu este un atentat la independența organelor de anchetă, ci întărirea acesteia, iar solicitarea prezentării unor informații cu privire la mersul anchetei ori solicitarea de a investiga în timp util fraudele sau neglijența/complicitatea unor foști funcționari publici în procesul de privatizare/concesionare este perfect legală și constituțională. Totodată, art.20 alin.(1) din Codul de procedură penală nr.122/2003 stabilește că urmărirea penală se face în termene rezonabile, iar respectarea acestui principiu ține de răspunderea Procuraturii. Astfel, solicităm să încetați interpretarea legilor în scopuri parcimonioase.

Concluzii:

Audierile desfășurate sub egida Comisiei de Control al Finanțelor Publice (CFP) au constatat lacune serioase în legislație, implementări parțiale a unor responsabilități manageriale, care limitează în mod obiectiv integritatea sectorului public și rolul controlului parlamentar asupra resurselor bugetare. Există piedici semnificative în gestionarea conformă a finanțelor publice, în consolidarea mecanismului privind răspunderea managerială la gestionarea optimă și eficientă a resurselor financiare și a patrimoniului public.
În mod ideal, relația Parlamentului cu Curtea de Conturi a Republicii Moldova ar trebui să fie una simbiotică. Aceste două instituții importante, dar separate, au roluri cheie de susținere reciprocă în asigurarea unei guvernări eficiente. Parlamentul poate să-şi exercite funcţia sa de control parlamentar în cel mai eficient mod, doar atunci când utilizează și se bazează pe activitatea de audit a Curții de Conturi, care, la rândul său, este eficientă atunci când Parlamentul îi garantează atenția corespunzătoare şi întreprinde acțiuni corective adecvate şi încurajează și pe alții să facă același lucru.
Este important ca Curtea de Conturi să examineze modul în care se asigură că activitatea sa este relevantă, adaugă plus valoare și are impact, nu doar analizând și raportând ceea ce s-a întâmplat, dar și privind înainte, identificând domeniile în care se pot face îmbunătățiri și promovând bunele practici. Parlamentul Republicii Moldova își poate realiza eficient funcțiile sale de control atunci când se poate baza pe activitatea de audit a Curții de Conturi.
Pentru ca activitatea Curții de Conturi să conteze cu adevărat, este esențial ca și Parlamentul să ofere un forum pentru prezentarea și discutarea rezultatelor auditurilor realizate de către aceasta, acționând ca un aliat prin încurajarea organismelor guvernamentale să ia măsuri corective adecvate.

Comisia de control al finanțelor publice